Veneția a primit, după o întrerupere de 17 luni cauzată de pandemia de COVID-19, prima navă de croazieră. Evenimentul a reaprins polemicile dintre cei care susţin şi cei care se opun prezenţei acestor „monştri ai mărilor” în celebra lagună italiană.
În timp ce silueta enormă a navei MSC Orchestra se profila în largul pieţei San Marco, protestatarii și-au exprimat nemulțumirea de la bordul unor mici ambarcațiuni cu motor. Ei purtau banderole cu textul „Nu navelor de croazieră!”. „Vasele de croazieră reprezintă turismul-fulger, care nu aduce, de fapt, decât puţine avantaje pentru Veneţia”, a declarat o protestatară pentru AFP.
Apărătorii mediului înconjurător şi ai patrimoniului cultural vorbesc despre valurile mari generate de aceste nave. Giganții au lungimi de mai multe sute de metri şi înălţimi similare celor ale unor blocuri de câteva etaje. Iar valurile pe care le provoacă erodează fundaţiile imobilelor din Veneţia. Oraş care, reamintim, este înscris în patrimoniul UNESCO. În plus, acestea periclitează fragilul ecosistem al lagunei italiene.
”Veneția muncește”
Pe chei s-au aflat și susţinătorii navelor de croazieră. Aceștia sunt reuniţi în cadrul mişcării „Veneţia munceşte”. Și au evidenţiat numeroasele locuri de muncă pe care prezenţa acestor vase le generează în Veneţia. Un oraş a cărui economie trăieşte în principal din turism, domeniu deosebit de afectat în timpul pandemiei.
Nava MSC Orchestra a sosit joi, fără pasageri, din portul grec Pireu. Iar apoi a plecat cu aproximativ 650 de pasageri. Aceștia au trebuit să prezinte un test PCR cu rezultat negativ făcut cu cel mult patru zile înainte. Dar şi să se supună apoi unui nou test înainte de îmbarcare.
Turiştii au acceptat să respecte strictele proceduri de securitate în vigoare. Ele sunt concepute pentru a evita situaţia în care navele de croazieră devin veritabile focare de COVID-19. Aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori în trecut.
Scrisoare deschisă
MSC Orchestra a primit autorizaţia de a primi la bord doar jumătate din capacitatea sa totală de 3.000 de pasageri. Pentru a respecta astfel măsurile anti-COVID-19. Nava plecată din Veneția urmează să facă escale la Bari (în sudul Italiei), Corfu (Grecia), Mykonos (Grecia) şi Dubrovnik (Croaţia).
În timpul celor două zile de staţionare în Veneţia, nava a fost aprovizionată de personalul său de bord. În plus, aceștia au profitat de escală pentru a actualiza protocoalele de securitate care reglementează viaţa cotidiană de pe aceşti „giganţi ai mărilor”.
„Suntem bucuroşi să ne aducem contribuţia la redeschiderea acestui oraş, care a suferit atât de mult în ultimele 17 luni”, a declarat Francesco Galietti, directorul Asociaţiei Internaţionale a Companiilor de Croazieră (CLIA). „Într-un singur an, acest sector de activitate a pierdut un număr imens de pasageri, circa 800.000, ceea ce înseamnă pentru economie o pierdere de aproximativ 1 miliard de euro”, a adăugat el.
Dezbaterile despre prezenţa acestor „uriaşi ai mărilor” nu se limitează doar la Veneţia şi au căpătat în ultima perioadă o dimensiune internaţională, datorită notorietăţii acestei destinaţii turistice, una dintre cele mai apreciate din lume.
Marţi, numeroşi artişti internaţionali, precum Mick Jagger, Wes Anderson, Francis Ford Coppola şi Tilda Swinton, au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui italian Sergio Mattarella, prim-ministrului Mario Draghi şi primarului din Veneţia pentru la cere, printre altele, „o oprire definitivă” a circulaţiei navelor de croazieră.
Acea scrisoare deschisă, intitulată „Un decalog pentru Veneţia” şi semnată inclusiv de fostul ministru francez al Culturii, Francoise Nyssen, cere o mai bună gestionare a fluxurilor turistice, protejarea ecosistemului lagunei veneţiene şi combaterea speculei imobiliare, pentru a proteja „integritatea fizică, dar şi identitatea culturală” a Oraşului Dogilor.
Comentați?