Piața de logistică din România traversează un început de an dificil, marcat de o scădere accentuată a încrederii companiilor și de o diminuare semnificativă a activității de închiriere. Datele analizate de Colliers, pe baza statisticilor Eurostat, indică faptul că primul trimestru din 2026 aduce una dintre cele mai slabe evoluții din ultimii ani.
Declinul încrederii mediului de afaceri plasează România printre cele mai afectate piețe din Uniunea Europeană, cu a cincea cea mai mare scădere comparativ cu media istorică. Doar Slovacia, Germania, Belgia și Ungaria au înregistrat evoluții mai negative, ceea ce subliniază amploarea presiunilor din sector.
Cererea de spații logistice, în scădere abruptă
Cea mai vizibilă consecință a acestui context este reducerea drastică a cererii pentru spații logistice și industriale. În primele trei luni ale anului, volumul total al închirierilor a scăzut cu 56%, ajungând la aproximativ 80.000 de metri pătrați.
Această contracție reflectă o schimbare de atitudine în rândul companiilor, care devin mult mai prudente în privința planurilor de extindere. În locul investițiilor agresive din anii anteriori, multe firme aleg acum să își optimizeze spațiile existente sau să renegocieze contractele în derulare.
Totuși, trebuie menționat că aceste date includ doar tranzacțiile publice, iar nivelul real al activității ar putea fi ușor mai ridicat, datorită acordurilor directe între proprietari și chiriași.
Contextul: ajustare după un an record
Scăderea actuală vine după un 2025 extrem de puternic, în special în a doua jumătate a anului, când piața a atins niveluri record. Din această perspectivă, evoluția din 2026 poate fi interpretată mai degrabă ca o corecție sau o fază de temperare, nu ca un semnal al unei crize structurale.
Potrivit lui Victor Coșconel, reprezentant al Colliers, piața se află într-un echilibru fragil între presiunile pe termen scurt și potențialul pe termen lung. Printre factorii care influențează negativ activitatea se numără:
- incertitudinile politice interne
- scăderea consumului la început de an
- instabilitatea geopolitică globală
- dificultățile în planificarea investițiilor
Aceste elemente determină companiile să adopte o strategie defensivă, amânând deciziile majore.
Producția, un pilon de reziliență
În contrast cu sectorul logistic, industria de producție a demonstrat o reziliență mai bună. Deși nivelul de încredere rămâne ușor sub media obișnuită, România se situează la mijlocul clasamentului european, ceea ce indică o stabilitate relativă.
Un indicator relevant este structura cererii: peste jumătate din contractele de leasing din primul trimestru au fost pentru spații de producție. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de anii anteriori, când ponderea acestui segment era mult mai redusă.
Această evoluție sugerează o reorientare a economiei către activități industriale, în contextul tendințelor de relocalizare a producției în Europa.
Cererea nouă rămâne un semnal pozitiv
Chiar și într-un trimestru slab, există indicatori care susțin stabilitatea pieței. Aproape 75% din contractele încheiate reprezintă cerere nouă, ceea ce înseamnă că acestea contribuie direct la creșterea gradului de ocupare.
Acest aspect este esențial, deoarece arată că, în ciuda prudenței generale, companiile continuă să investească selectiv și să își extindă operațiunile acolo unde există oportunități.
Impact limitat asupra perspectivelor pe termen lung
Specialiștii atrag atenția că o analiză bazată pe un singur trimestru nu reflectă imaginea completă a pieței. România continuă să beneficieze de avantaje structurale importante:
- costuri competitive ale forței de muncă
- productivitate în creștere
- poziție geografică strategică
- deficit semnificativ de spații logistice moderne
Comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est, România dispune încă de un potențial considerabil de dezvoltare.
Rolul infrastructurii în relansarea pieței
Un factor cheie pentru evoluția viitoare este infrastructura. Aproximativ 900 de kilometri de autostradă se află în prezent în construcție, iar numeroase alte proiecte sunt planificate.
Finalizarea acestor investiții ar putea accelera semnificativ dezvoltarea sectorului logistic și industrial, facilitând conectivitatea și reducând costurile de transport.
În paralel, interesul dezvoltatorilor pentru proiecte logistice și industriale rămâne ridicat, ceea ce confirmă încrederea în potențialul pieței pe termen lung.
Evoluția stocului de spații logistice
În prezent, stocul total de spații industriale și logistice moderne din România a depășit 8 milioane de metri pătrați. Estimările indică o creștere la peste 9 milioane până la finalul anului viitor.
Pe termen lung, în condițiile unui context economic stabil și ale continuării investițiilor în infrastructură, stocul ar putea ajunge la aproximativ 15 milioane de metri pătrați până la sfârșitul deceniului.
Această evoluție ar consolida poziția României ca hub logistic regional.
Comentați?