România se numără printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care are potenţialul necesar pentru a-şi atinge obiectivul legat de independenţa energetică până în 2026 sau 2027. Însă pentru acest lucru va trebui să utilizeze toate resursele de finanţare europene pe care le are la dispoziţie.
„Trebuie să accelerăm utilizarea tuturor surselor europene pentru investiţii, cu precădere a celor care servesc obiectivelor de mediu. (…) România este printre puţinele state membre care poate în termeni reali şi într-o perspectivă vizibilă, vorbim de anul 2026 sau 2027, să atingă independenţa energetică pentru că avem potenţial în acest sens”, a precizat parlamentarul european Winkler.
În acest context, deputatul european a amintit de faptul că, săptămâna trecută, la Strasbourg, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a anunţat planul UE. Denumit REPowerEU, acesta propune măsuri imediate pentru diminuarea efectelor crizei energetice.
Iuliu Winkler a explicat că acest plan va permite României să folosească în continuare cărbunele pentru producerea energiei. Pentru că acesta a devenit combustibil de tranziţie.
Și aceasta în contextul în care UE îşi propune ca până în anul 2030 să reducă la zero dependenţa sa energetică faţă de Federaţia Rusă. În opinia sa, ţara noastră, care are o bogată diversitate de resurse energetice, este avantajată în obţinerea independenţei energetice.
REPowerEU, factor important pentru independența energetică a României
Totodată, deputatul european a reamintit o precizare importantă din REPowerEU. Mai precis ca toate statele membre să-şi asigure, până la începutul lunii octombrie, 90% din capacităţile de stocare a gazelor naturale cu scopul de a face faţă iernii viitoare.
În prezent, 25% din importurile de ţiţei din UE vin din Rusia. Situaţie regăsită şi în ceea ce priveşte 45% din importurile de gaz natural şi 45% din cele de cărbune.
„Această dependenţă extrem de ridicată este o vulnerabilitate pentru UE. De aceea urmează decizii importante. Dar şi programe care să asigure finanţarea tranziţiei energetice în UE. Ca şi a reducerii până la eliminarea acestei vulnerabilităţi”, a punctat Winkler.
În ceea ce priveşte efectele războiului din Ucraina, parlamentarul european a spus că la nivel global se manifestă trei consecinţe negative principale:
- majorarea tarifelor la energie, care se reflectă în creşterea preţurilor la produse şi servicii
- creşterea ratei inflaţiei
- diminuarea încrederii în privinţa realizării de investiţii.
Comentați?